a Când mergi cu soacra în luna de miere – Șoapte…

Când mergi cu soacra în luna de miere

4134

M-am căsătorit cu soțul meu din dragoste. Foarte multă dragoste, l-am iubit enorm și este, și acum, un tip foarte interesant, bun la suflet, atent și tot ce ai putea să ceri de la un bărbat pe care să îș vrei lângă tine tot restul vieții. Nu a fost nimic spectaculos, ne-am întâlnit prin niște prieteni de câteva ori, după care ne-am împrietenit, am ieșit și împreună și am realizat că ne simțim bine împreună și chiar ne place să fim doar noi doi. Inclusiv sexul era ok, deși nu este chiar cel mai dotat, din punct de vedere al dimensiunilor.

Așa că am trecut la nivelul următor, ne-am mutat împreună o perioadă, să vedem cum ne iese și partea asta. Surprinzător, și aici totul a fost bine de la început, am simțit amândoi că e ceva normal să ne împărțim unul pe celălalt. Am adoptat și un pisoi pe care îl găsise el aruncat după un tomberon, din păcate, a murit sărind de la geam.

M-a cerut de soție după toate regulile artei, la Veneția, în mijlocul pieței San Marco, cu inel de diamant, aplauze de la lumea din jur, seară romantică și vioară lângă noi, sex la lumina lunii, vă spun, am simțit dintotdeauna, cu el, că sunt cea mai norocoasă femeie din lume.

Și a venit nunta. Eu voiam ceva discret, rudele, prietenii, mâncăm, bem, ne veselim, aia e și după aia plecăm în luna de miere. Doar că părinții lui, de fapt, mama lui, avea alte idei. Nu se poate, am fost la atâtea nunți în viață, atâția au datorii la mine, trebuie să facem nuntă cu dar, să strângeți bani, să aveți să începeți viața. Ca să înțelegeți, soțul meu are câteva afaceri personale, nu știu dacă este milionar, dar bani are, cu siguranță.

Primul semnal de alarmă pentru mine a fost aici. Când am încercat să mă opun la tămbălău de genul acesta și deja se încinseseră puțin spiritele, el a zis ceva de genul Hai să nu o contrazicem pe mami, pentru că are și ea dreptate și, la urma urmei, nu e mare lucru, tot pentru noi este. M-a mirat puțin că el era de partea lui mami, brusc, deși discutasem deja, împreună despre asta, dar am zis că na, poate greșesc eu și au ei dreptate.

Am trecut și prin nuntă, probabil una din cele mai umilitoare experiențe din viața mea, plin de oameni pe care nu îi cunoșteam și boșorogi zăbăloși care încercau să mă pupe pe buze, cu nași niște necunoscuți de pe undeva, rude cu mami, cu rochie de cea mai scumpă, de care i-a plăcut lui mami, că doar nu era să ne facem de râs la toată lumea aia și să alegem sărăcia aia pe care o voiam eu, cu anunțatul darului de la rude, de la cuscrul Ion 400 de euro și vin cât poate duce, la toamnă.

După nuntă, eram cea mai fericită, gata, scăpasem, ne mutam la noi acasă, restul să fie sănătoși, ne mai vedem noi, ura. Și așa a fost, ne-am dus acasă, ne-am iubit, ne-am săpunit cu tort, ne-am iubit iarăși vreo 2 zile, după care hai să vedem unde plecăm în luna de miere.

Văzusem amândoi, pe internet, tot felul de reclame la Maldive și ne tenta și pe noi să mergem și să zacem acolo 2 săptămâni, serviți de negri zâmbitori care ne flutură frunze de palmier drept aer condiționat. Și, când să cumpărăm biletele, vine trăznetul:
– Iubito, ce părere ai avea dacă am lua-o și pe mami cu noi? Ea nu a văzut niciodată Maldive și cine știe când mai ajungem acolo, iar ea e bătrână și destul de bolnavă…

Sinceră să fiu, nu prea îmi venea să cred ce aud. Mă uitam la el și așteptam să văd că pufnește în râs sau ceva șimă anunță că a fost o glumă proastă. Dar nu, el era foarte serios și chiar asta își dorea, mami în Maldive.

– Da, dar e luna noastră de miere, nu vreau să am pe nimeni de care să am grijă, ar trebui să fim noi doi, atât.
– Stai liniștită, am vorbit deja cu mama, nici nu o să simțim că e acolo, o să vezi, va fi minunat.

A fost minunat. A început de la aeroport să dea indicații, să mă întrebe de ce am atâtea bagaje, de ce sunt atât de machiată, de ce nu duc și eu o valiză, de ce am rucsac, doamnele nu au rucsac. În avion a continuat să fie nemulțumită de locul ei, pentru că nu era la geam. Am lăsat-o la geam, tot nu era mulțumită, trebuia să ne gândim de la început. După aia a fost nemulțumită că a trebuit să se ridice să se ducă la baie și nu am realizat că trebuia să o ajut să meargă acolo.

În Maldive, am aflat că de fapt stăm la niște bungallowuri, iar al ei este lipit de al nostru. Mi s-a părut exagerat și m-am rățoit puțin la el, ca să primesc răspunsul că nu e mare lucru, doar e mami a noastră și cu ce ne deranjează? Băi, dar poate vreau să țip când facem dragoste! Ei, o să te abții, hahaha, ce mare lucru.

Și așa a fost luna mea de miere în Maldive. Ieșit pe plajă dimineața cu mami, el având grijă ca ea să nu se ardă la soare, mers la prânz în cameră cu mami, că mami voia să doarmă la prânz și dacă tot doarme mami, să ne odihnim și noi, nu mergem la restaurant, că lui mami nu îi place să stea târziu, oricum e deja trecut de 9, hai să mergem la somn.

Pe scurt, după ce ne-am întors acasă, m-am mutat la o prietenă, temporar, ca să mă gândesc la viața mea și ce vreau să fac în continuare. Mami e foarte supărată pe mine, nu înțelege de ce sunt atât de rea, doar nu a încurcat cu nimic. Nici el nu înțelege nimic, consideră că totul a fost foarte mișto și vrea să las prostiile și să mă întorc acasă.

Eu aș vrea să divorțez, dar încă mă gândesc dacă nu e un motiv prea pueril….

Etichete: · · ·

Comments

  • Fugi mâncând pământul!

    Anca February 25, 2019 1:08 pm
    • crezi ca nu se va schimba? si, la urma urmei, cat o sa traiasca mami?

      Anonim February 25, 2019 1:19 pm
  • ha ha ha! Esti sigura ca n-ai avut vreun cosmar?

    dodoi February 25, 2019 1:48 pm
  • Eu zic sa mai stai pana o sa vina sa va dea indicatii in ce pozitie sa faceti copilul. Da’ mami chiar nu aparuse in peisaj cand erati mutati impreuna si va imparteati unul pe celalalt?

    UNU' February 25, 2019 6:01 pm
  • Semnele au fost dintotdeauna dar ai ales sa inchizi ochii ca poate poate poate…. Ia-ti o pereche de oua si intreaba-l ; bre stai cu mine sau stai cu ma-ta! Probabil va alege sa stea cu ma-sa dar macar ai invatat ceva si data viitoare vei fi mai agera de minte.

    condoleanze February 26, 2019 1:27 am
  • Bun. Fa-ti o cafea lunga si fii atenta aici 🙂 Am 33 de ani, barbat, intr-o relatie de 4 ani cu o tipa. Maica-mea n-a vazut-o niciodata pe tipa asta, si, daca nu o sa puna vreun detectiv pe urmele mele, nici n-o s-o vada vreodata. Nici macar nu stie daca sunt sau nu intr-o relatie, pentru ca de fiecare data cand ma intreaba asta (la telefon, ca nu ne vedem prea des) raspunsul meu este “treaba mea, tu vezi-ti de viata ta”. De ce toata atitudinea asta din partea mea? Pana la 33 de ani am avut cateva relatii, vreo cinci, relatia actuala fiind a sasea. Incepand de pe la vreo 16 ani, cu o relatie de cateva luni, dupa aia o relatie de un an, dupa aia una de doua luni, dupa aia una de vreo opt ani, etc. Toate fetele astea i le-am prezentat si lu’ mama, si nici una n-a fost buna pentru ea. Nu numai ca n-a fost buna, da’ imediat auzeam din gura ei vorbe de genul “mda, vad ca ai inceput sa-mi aduci curve acasa”, si alte epitete similare. Ca sa clarific un lucru, nici una din fetele alea nu era nici macar pe departe o curva, nu se imbracau provocator (la varsta aia nu apreciam prea mult tipele cu decolteu si fusta mini) si nu au afisat nici o atitudine ce o putea face pe maica-mea sa ii vina asemenea idei. Maica-mea avea asemenea idei pentru ca asa era mintea ei setata, by default – nici o fata nu-i destul de buna pentru odorul ei, niste curve toate. Toate tipele pe care i le-am prezentat lu’ maica-mea, ea le-a vazut o singura data, pentru ca ii era de ajuns ca s-o eticheteze drept “curva dreacu” si sa-mi spuna “ia sa nu-mi mai aduci tu niciodata curva asta acasa, ai inteles?”. Diferenta insa o face faptul ca, in absolut toate cazurile astea, eu nici macar o data nu m-am luat dupa gura maica-mii. Am continuat sa ies cu fata respectiva (in ciuda remarcilor gen “acuma iar te duci sa te plimbi cu curva aia prin oras?”), si daca a fost sa ne despartim, ne-am despartit pentru motive legate 100% de noi si de relatie, nu din cauza maica-mii. Pentru ca, inca de la 16 ani, aveam destula minte incat sa realizez faptul ca eu nu o sa fac familie cu maica-mea, recunostinta vesnica pentru faptul ca m-a crescut si etc (desi nivelul ei ca parinte e discutabil, dar asta e alta poveste), dar eu familie n-o sa fac cu ea, si viitorul meu va fi cu femeia pe care o s-o iubesc, nu cu maica-mea. Nu ma intereseaza cati or sa-mi sara in cap acum, dar eu consider ca normal este ca partenerul de viata sa fie mai important decat parintii. Mult mai important. Si maica-mea si-a dat seama ca eu gandesc asa cand am facut greseala sa-i aduc acasa pentru a doua oara aceeasi tipa. Mai exact, una dintre fostele mele, cea cu care am stat opt ani. I-am prezentat-o lu’ maica-mea pe la inceputul relatiei, ea si-a exprimat, in particular, dorinta, la modul “sa n-o mai vad niciodata pe curva asta la poarta mea”, asa ca am luat tipa de mana, ne-am luat talpasita in orasul unde locuiam (ma mutasem deja in alt oras de cand implinisem 18 ani), si am lasat-o pe maica-mea sa stea singura, asa cum merita. Dupa cativa ani de insistente la telefon din partea ei de a veni in vizita, si refuzuri din partea mea, ea a propus sa vin totusi sa o vizitez si sa o aduc si pe tipa, ca deja sunt trei ani de cand suntem impreuna, ca acum vrea sa o cunoasca, etc. Am intrebat-o pe fata, a fost de acord, asa ca hai sa mergem s-o vedem pe mama. Ajungem, mama se comporta ok in prima zi. A doua zi dimineata eu cu tipa iesim in oras, ne intoarcem acasa si gasim rucsacii desfacuti. Hainele ei erau scoase din rucsaci si aruncate pe jos (!!!), inclusiv lenjeria intima, si hainele mele nu erau pe nicaieri. Ma duc si o intreb pe maica-mea ce dracu’ inseamna chestia asta cu lucrurile noastre personale. Imi spune ca mi-a luat hainele si mi le-a bagat la spalat (nici macar nu ma intrebase in prealabil, si toate hainele erau curate), ca doar curva aia cu care sunt nu e in stare sa-mi spele hainele cum trebuie. De data asta a facut-o curva si in fata, si mai multe jigniri si insulte. Din punctul meu de vedere, ea in momentul ala nu se comporta ca o mama, asa ca nici eu nu m-am comportat ca un fiu. I-am aruncat in fata toate jignirile si insultele pe care ea le adresase prietenei mele, fara nici un menajament si fara nici o retinere, am urlat la ea, am facut-o cu oua si cu otet de fata cu tipa, am redus-o la tacere, am luat-o pe fata si am plecat si gata. Dupa chestia asta, maica-mea nu a mai stiut absolut nimic niciodata despre viata mea sentimentala, nici macar daca sunt cu cineva sau sunt single. Am exclus-o 100%, nici la o eventuala nunta nu o voi chema.
    Intrebarea pe care eu mi-as pune-o, in locul tau, ar fi : daca soacra-tii i se pune pata pe tine intr-o zi si te face un pic cu oua si cu otet (si nu-mi spune ca nu si-ar permite, ca din cate inteleg din povestea ta, are destul de multe pretentii, ceea ce arata ca isi asuma destul de multe drepturi, si se crede pe un piedestal destul de inalt, deci si-ar permite asa ceva), sotiorul tau ce ar face? Nu zic sa faca ceea ce am facut eu, dar ti-ar aparea onoarea in vreun fel in fata maica-sii, sau ar sta ca un fiu bun si docil ce maxim ar incerca sa o calmeze? In timp ce aia te jigneste? Pentru ca daca nu ti-ar apara onoarea, nu te merita. Un barbat care sta langa fusta ma-sii nu este barbat, e un copil intarziat, indiferent de cati ani are.
    Cu un personaj de genul lui, sunt multe chestii care nu functioneaza. Si, vazand ca ai intrebat la primul comentariu daca se va schimba, cred ca nu iti dai seama de toate chestiile care nu functioneaza.
    El nu se va schimba. Daca tot ce spui tu e adevarat (mai ales partea cu ma-sa nemultumita permanent in avion, el stand dupa curul ma-sii sa nu se arda la soare si sa doarma dupa-amiaza, etc) eu vad in cazul mamei un profil psihologic manipulant, obisnuit cu o pozitie de putere si mai ales obisnuit sa fie centrul atentiei fiului. Crede-ma, mama aia nu te va lasa pe tine sa devii cea mai importanta fiinta din lume pentru fiul ei (ceva ce stiu ca iti doresti si in mod normal ar si trebui sa fii, esti sotia lui). Se va lupta cu ghearele si cu dintii ca sa nu-si piarda odorul (da, daca ea n-ar mai fi numarul unu pentru el, ar vedea asta ca pe o pierdere), si tu in lupta asta nu ai avea cum sa castigi, pentru ca sotul tau va fi de partea ei. El nu se va schimba, pentru ca il vad atasat, extrem de atasat, si ascultator in ceea ce o priveste. El renunta la placeri personale pentru ea si nu il deranjeaza, renunta la intimitate, la alegeri, la lucruri importante, in plus sacrifica si intimitatea ta si sentimentele tale si fericirea ta pentru ea, el care ar trebui sa aibe grija de tine si sa se asigure ca tu esti fericita, el sacrifica toate astea pentru ea – crede-ma, asta arata o legatura foarte puternica intre ei doi, puternica dar si foarte toxica, e vorba de o patologie psihologica aici, cu radacini in frageda pruncie (si aceste radacini, din stadiile timpurii ale dezvoltarii individului, sunt aproape imposibil de rupt). El asculta dorintele mamei si sacrifica bucati importante din viata lui personala si din viata de cuplu pentru ea, dar ea pe de alta parte nu este dispusa sa sacrifice nimic. Cand fiu-sau i-a propus sa vina cu voi in Maldive, un parinte normal ar fi raspuns: “Da’ ce sa fac eu acolo cu voi, mama? Duceti-va voi ca sunteti tineri, ce sa fac eu acolo, sa va incurc?”. Insa ea este egoista, ea pretinde, este obisnuita sa primeasca, sa ceara si sa i se dea, si pentru ea este normal asa, ea in mintea ei are acest drept, pentru ca ea a crescut acel copil si ea a investit in el, nu tu, asa ca ea trebuie sa aibe acum intaietate in a se bucura de atentia si compania lui, nu tu. Acel copil, acel om, este AL EI. Si uite inca un aspect interesant: observi ca de fapt pe mama nu o intereseaza faptul ca prin faptele si atitudinea ei cauzeaza neplaceri in viata fiului? Hai sa spunem ca nu o intereseaza de tine, dar daca isi iubeste fiul atunci de ce cauzeaza astfel de neplaceri pentru el? Pentru ca mama este convinsa ca ea este tot ceea ce fiul are nevoie ca sa fie fericit. Problemele pe care voi le aveti in relatie ea nu le vede ca si neplaceri serioase pentru fiu, pentru ca, in mintea ei, atat cat timp cat ea e langa el, puiul ei e fericit, orice altceva s-ar intampla. Sau maxim le vede ca fiind din vina ta, vina ta fiind aceea ca refuzi sa te supui acestui model de viata pe care ea il considera normal si, prin intermediul relatiei cu fiul ei, vi-l impune. Stiu ca este bolnav acest fel de a gandi, dar cam asa vede ma-sa lucrurile. Cauta in online articole despre asa zisii “parinti proprietari”. Mama lui va fi mereu cea mai importanta pentru el.
    Si nu te gandi ca, devreme ce il iubesti, ai putea sa te multumesti si cu locul doi, pentru ca meriti mai mult. Nimeni nu merita sa fie pe locul doi pentru partenerul de viata, e groaznic sa traiesti cu o asemenea idee, si nu ar trebui sa accepti asa ceva. Tu trebuie sa fii, pentru barbatul tau, cel mai important lucru din lume, si el trebuie sa fie la fel pentru tine. Punct.
    Ai mentionat si ceva de genul “in plus cat o sa traiasca mami?”. Iti spun eu: mami poate sa traiasca pana pe la vreo 95-97 de ani. Cati ani are? Daca are vreo 93-94, hai sa zicem ca ai putea sa ai rabdare vreo doi-trei ani. Daca insa ai de asteptat mai mult de doi ani, crede-ma ca nu se merita sa irosesti timpul, mai ales pentru un “barbat” care se gandeste in primul rand la cum sa stea dupa fusta ma-sii.
    Trebuie sa te gandesti cum ar fi viata ta alaturi de unul ca el. Trebuie sa intelegi ca el, in mod subconstient, nu este in primul rand un barbat, el in primul rand este un fiu. Caracterul lui nu este cel al unui barbat, psihicul sau nu este construit ca psihicul unui barbat, cu principiile, indatoririle si mecanismele psihologice ale unui sot, tata si cap de familie. Psihicul sau este construit ca cel al unui fiu, cu trasaturile caracteriale si comportamentale ale unui fiu, modelul lui psihologic este cel al unui fiu, nu cel al unui sot. Chiar daca ramaneti impreuna, mama lui il va putea fura mereu de langa tine. Va fugi langa mama lui imediat ce ea il va chema, si va lasa familia lui si indatoririle familiale pe locul doi. Se va astepta ca tu sa o asculti si sa o ajuti pe maica-sa, e posibil sa ajunga chiar la chestii de genul “daca refuzi sa faci asta pentru mama, inseamna ca nu ma iubesti” si etc. In cazul in care mama se imbolnaveste, iti va cere sa mergeti sa locuiti cu ea pentru o perioada, pentru ca e bolnava si se simte singura, si in perioada aia se va astepta ca tu sa ai grija de maica-sa, care, la randul ei, te va critica in toate felurile posibile si nu va fi multumita de nimic, niciodata. Si vei avea stres si certuri pentru lucrurile astea, si cu el, si cu maica-sa. Daca nu vei fi de acord sa locuiesti cu maica-sa cat timp e bolnava, se va supara pe tine si oricum se va duce el sa stea cu ea, lasandu-te singura pentru ca “doar el ti-a zis sa vii cu el, esti tu cea care-a refuzat”.
    Poate tu ai vrea sa ai si un copil cu barbatul tau. Sper ca esti constienta ca in momentul ala ma-sa se va transforma intr-o hiena care ar fi stare sa iti adopte copilul, daca ar putea. Pentru ca, din prisma unui caracter posesiv ca cel al ma-sii, copilul tau nu este primul rand copilul tau, ci in primul rand este nepotul ei. E copilul lui fiu-su si nepotul ei inainte de toate. Isi va impune in toate modurile sfaturile legate de copil, de la cum sa-l tii in brate si cum sa-l schimbi pana la ce sa-i dai sa manance si cum sa-l educi, si o va face in moduri taioase pentru tine, ca proaspata mamica. Hainele copilului o sa le aleaga ea, nu tu (sunt convins de asta, deja ti-a ales rochia de mireasa, ceea ce e mult mai intruziv, nu stiu cum mama naibii tu ai acceptat asa ceva, si scuza-ma da’ sotul tau este o momaie fara oua daca i-a permis ma-sii treaba asta). Te va face sa te simti (de fapt, nu, o sa-ti spuna verde-n fata) ca ea stie ce este mai bine pentru copil, si ca trebuie s-o asculti, ca ea deja a crescut un copil, te va abuza psihologic si te va face sa te simti ca nimic din ce faci nu e bine si ca nu esti in stare sa faci nimic, si ca nu esti in stare sa-ti cresti copilul, si dupa toate astea se va astepta ca tu sa ii fii recunoscatoare pentru faptul ca ea e acolo sa te ajute si pentru tot ceea ce face pentru tine, ca doar fara ea nu te-ai descurca. Si in tot timpul asta barbatul tau va fi de acord cu ea. Referitor la orice lucru ce tine de copil, de la el vei auzi mereu chestii de genul “mama zice ca e mai bine in felul X”, “mama facea asa si pe dincolo”, etc. Iti va spune ca trebuie s-o ascultati pe mami, ca e mai in varsta, are mai multa experienta si stie mai bine. Asta la inceput. Daca te vei mentine tare pe pozitie, veti avea certuri intre voi, certuri in care el va fi de partea maica-sii si te va considera pe tine vinovata, rea, incapatanata sau exagerata. Probabil suna exagerat ceea ce spun, dar e real. Daca nu ma crezi pe mine, intereseaza-te, ca se gasesc in online marturii ale anumitor femei care au ajuns in situatii similare.
    Si chiar daca sa spunem ca, prin absurd, ma-sa n-ar mai trai mult. Chiar daca ar muri maine. Nu ai ramane tu pe primul loc pentru el. Sotul tau, cum ti-am spus, are profilul psihologic al unui fiu, nu al unui sot, tata si cap de familie. Cand maica-sa va muri, el va ramane ca un fiu orfan. Trebuie sa intelegi in primul rand faptul ca psihicul lui este construit un pic altfel. Lui, pe langa nevoile de mascul (de afectiunea unei femei, de sex, etc), trebuie sa ii fie satisfacute in primul rand nevoile de fiu, de copil (protectia materna, acceptarea din partea mamei si rasplata emotiva sub forma afectiunii materne). Mecanica unei relatii mama-fiu este foarte diferita de cea a unei relatii barbat-femeie, si din cate se vede sotul tau are nevoie in primul rand de a indeplini rolul de fiu intr-o relatie mama-fiu. Cand relatia actuala mama-fiu nu va mai fi posibila (de exemplu, in cazul mortii mamei), el va cauta aceleasi mecanisme si aceleasi ingrediente in relatia dintre tine si el. In mod evident, nu le va gasi, pentru ca tu vei cauta barbatul din el, in timp ce in el va fi activ copilul interior, cu nevoile emotionale acum nesatisfacute. Ceea ce va duce la o nepotrivire totala intre voi, ca parteneri, ca si in povestirea aceea cu un caine si un cal care incercau sa se hraneasca unul pe celalalt, cainele ii aducea calului oase de mancare si calul ii aducea cainelui iarba, pana au murit amandoi de foame.
    Desi poate ti se par exagerari ceea ce spun, crede-ma ca sunt scenarii 100% reale, si nu-ti doresc sa ajungi sa te convingi pe pielea ta ca am avut dreptate. Dupa cum vezi, factorii care trebuiesc luati in calcul sunt destul de multi, si cred ca realizezi ca situatia e mult mai complicata si mai serioasa decat credeai. La inceput par chestii lipsite de importanta (desi treaba aia cu luna de miere facuta alaturi de mamica ar fi un semn serios de ingrijorare pentru oricine), dar cu timpul capata amploare. Ceea ce ai observat pana acum referitor la rolul mamei sale in viata lui si a voastra era doar varful aisbergului, pe masura ce timpul va trece mama va fi din ce in ce mai prezenta si influenta ei se va face resimtita in tot mai multe aspecte ale relatiei voastre. Nu imi place sa te sfatuiesc in favoarea divortului, dar din pacate este singurul sfat sanatos pe care ti-l pot da. Motivul nu este in nici un caz prea pueril, practic sotul tau sacrifica aspecte nu importante ci cruciale ale vietii de cuplu pentru a satisface capriciile imature ale unei mame manipulative si egoiste. Treaba asta mie mi se pare al naibii de serioasa, in nici un caz puerila. Unicul lucru pueril ce ai putea sa-l faci ar fi sa subestimezi situatia in care te afli si sa nu realizezi gravitatea consecintelor pe termen lung.
    Relatiile mama-fiu ca cea a sotului tau cu mama lui au fost de multe ori motive de divort, in cazurile bune, si in cazurile mai putin bune au fost factori care au dus la casnicii nefericite, vieti deprimate si familii disfunctionale. Sfatul meu, asadar, e sa mergi inainte cu divortul, si sa rezisti tentatiei de a te intoarce, indiferent de toate promisiunile lui ca se va distanta de maica-sa (pentru ca vor fi), indiferent de juramintele lui ca nu va face niciodata nimic din tot ceea ce am spus eu, si etc. Pentru ca el, chiar daca iti spune ca a inteles, si ca nu va mai face niciodata la fel, in realitate n-o sa inteleaga niciodata, si o s-o asculte numai pe ma-sa, pentru ca asa e construit, n-are cum sa faca altfel nici daca ar vrea, pur si simplu nu stie sa traiasca altfel. Uite-te numai la aspectul asta: tu ai plecat de acasa la o prietena si el nu intelege nimic, vrea sa lasi prostiile si sa te intorci acasa. Da’ cum poate sa stea linistit? Daca nevasta-mea s-ar muta la o prietena dupa luna de miere, eu as fi in stare sa dorm la usa prietenei alea pana nevasta-mea imi explica si pana inteleg ce se intampla si ce e de facut. El in schimb vrea sa “lasi prostiile”. Daca era in stare sa inteleaga ceva, ar fi inteles deja, ca semnalul de alarma ca ceva important e in neregula e destul de evident.
    Scuze pentru mesajul lung, dar am presupus ca, daca ai scris aici, oricum nu te gandesti la altceva decat la casnicia ta in perioada asta, probabil te macina decizia pe care trebuie s-o iei, si m-am gandit ca nu te-ar deranja sa citesti o parere detaliata, fie ea si kilometrica 🙂 Te salut, si ai grija de tine.

    Valdyr February 26, 2019 9:19 am
    • multumesc frumos pentru mesaj

      Anonim February 26, 2019 7:56 pm

Tu ce parere ai?

Your email address will not be published. Required fields are marked *

                   

Trimite și povestea ta, complet anonim: